Acum 144 de ani s-a născut societatea literară „Junimea“

5 februarie 2008

Vorbind despre na?terea societ??ii care a pornit modernizarea limbii române, a pus bazele literaturii clasice ?i a dat ??rii revista „Convorbiri literare“, în care ?i-au publicat operele Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Ion Creang?, Ion Luca Caragiale ?i al?i scriitori de seam?, întemeietorii ei aveau obiceiul s? spun? c? „se pierde în noaptea timpurilor“. A?a zicea chiar secretarul, Iacob Negruzzi. Considerând c? acei care îi fixau apari?ia prin anul 1863 gre?eau, Negruzzi îi comb?tea m?rturisind c? sosise în la?i abia la 25 octombrie 1863, înapoindu-se din Berlin, unde studiase dreptul, iar cu o zi mai înainte pleca într-acolo profesorul Titu Maiorescu, pentru documentare în privin?a Institutului Pedagogic pus sub direc?ia sa. Cei doi se încruci?au la Boto?ani.
Drept consecin??, societatea nu se putea înfiin?a în anul 1863, ei fiind întemeietorii. Se întâlneau abia la începutul lui 1864, dup? întoarcerea lui Maiorescu din Germania, când s-au cunoscut ?i s-au împrietenit. Într-o sear?, Negruzzi a fost invitat la profesor s? participe la o lectur? literar?. Colegul Petre P. Carp, ?i el sosit cu un an mai înainte de la studiile din Germania, s-a oferit s? citeasc? traducerea tragediei „Macbeth“, realizat? de dânsul. Participan?ii erau to?i tineri: Titu Maiorescu de 24 de ani, P. Carp de 25 de ani ?i Teodor Rosetti de 27 de ani, Negruzzi fiind mezinul, de doar 22 de ani. Lâng? ei venise ?i Vasile Pogor, alt amic, de 31 de ani.

„Oricum ar fi, în seara aceea se poate zice c? a fost întâia ?edin?? a «Junimii», f?r? ca cei prezen?i s? se gândeasc? la înfiin?area unei societ??i literare,“ scria mal târziu Iacob Negruzzi în bogatele sale „Amintiri“. Când a fost acea sear?, nu se mai ?tia sigur. Chiar autorul amintirilor încurcase socotelile scriind în „Albumul societ??ii «Junimea»“, din aprilie 1878, „epoca fond?rii «Junimea» – octombrie 1863“, iar Th. Cerchez, administratorul Tipografiei „Junimea“, comunica Ministrului Instruc?iei Publice, prin 1868, c? „societatea «Junimea» este fondat? în octombrie 1863.“ Ca treaba s? fie ?i mai încâlcit?, tot secretarul societ??ii, Iacob Negruzzi, prezentând Prelec?iunile „Junimii“ în primul num?r al revistei „Convorbiri Literare“ (martie 1867), scria c? în intervalul acestor prelec?iuni (începute în 9 februarie 1864), s-a constituit ?i societatea, fapt confirmat ?i în Dic?ionarul „Junimii“, unde pomenea c? botezul s-a petrecut într-o duminic? din prim?vara anului 1864. Enigma n-a fost dezlegat? mult timp.

Locul na?terii a fost ?coala M?n?stirii „Sfin?ii Trei Ierarhi “

Un fapt este sigur: c? ini?iativa se luase la M?n?stirea „Sfin?ii Trei Ierarhi“, în cabinetul de lucru al profesorului Titu Maiorescu, directorul ?colii, cabinet dotat cu o mas? lung?, „plin? de c?r?i ?i manuscripte.“ Potrivit lui Iacob Neguzzi, profesorul st?tea într-un apartament „dintr-o cas?, ast?zi d?r?mat?, de la intrarea bisericii «Sfin?ii Trei Ierarhi»“. Este vorba despre cl?dirile cu etaj ce flancau odinioar? turnul de la strad? al M?n?stirii, de o parte ?i de alta, având în od?ile de la parter vestitele „dugheni de la «Trei Ierarhi»“, iar la etaj, locuin?e.
Momentul precis al înfiin??rii „Junimii“ a fost, totu?i, consemnat de meticulosul profesor Titu Maiorescu în jurnalul ce-l ?inea, dar care s-a pierdut din vedere, acoperit de uitare, pân? la publicarea volumelor sale cu note zilnice. Folosind aceast? surs?, o prim? prezentare a datei când a fost lectura comun? a piesei „Macbeth“ a f?cut volumul „Cu Mihai Eminescu ?i Ion Creang? prin Târgul Ie?ilor“, ap?rut la Editura pentru Turism, Bucure?ti, în anul 1990. Cum mai sunt înc? neclarit??i ?i se mai fac înc? presupuneri, iar volumul s-a epuizat de mult, aflându-ne la început de februarie, ca ?i acum 144 de ani, când s-a petrecut evenimentul, propunem o scurt? întoarcere în timp, pe vremea „Junimii“.
Reînviind Colegiul de la „Sfin?ii Trei Ierarhi“, numit ?i Academia Vasilian? – vestita ?coal? înfiin?at? de str?lucitul domnitor Vasile Lupu ?i vrednicul mitropolit Varlaam în cuprinsul M?n?stirii „Sfin?ii Trei Ierarhi“ -, la 1 ianuarie 1828 s-a deschis Institutul Vasilian. B?trâna ?coal?, sub form? de „ghimnazie“, a reînviat, la îndemnul c?rturarului Gh. Asachi, sub obl?duirea domnitorului Ioni?? Sturdza, din voin?a c?ruia i s-au dat în folosin?? casele domne?ti dinspre miaz?zi, cu sala gotic? ?i alte zidiri, ce-au r?mas mult? vreme dedicate pentru înv???tur?. Cursul gimnazial avea s? ?in? patru ani, înv??ându-se „cu deplin?tate limba latineasc?, maica limbii noastre“, religia, filologia, logica, retorica, poezia, istoria, matematica, „moralul, iconomia p?mânteasc? ?i politiceascî“, toate predându-se în limba român?.
În semn de recuno?tin?? pentru ctitorul ?colii ini?iale, pe o plac? la intrarea cl?dirii scria „Gimnazia Vasilian? a înv???turilor afierosit? de fericitul domn Vasile Voievod la 1640. Epitropia ?colilor na?ionale la 1828“. Institu?ia cuprinzând un ciclu elementar ?i un gimnaziu, pentru acesta s-a construit – tot în curte – o cl?dire la intrarea c?reia s-a pus placa cu titlul „Institutul Vasilian h?r?zitu junimei române“ (1831).
?coala elementar? utiliza înv???mântul lancastrian (dup? metoda lui Lancaster), folosind faimoasele tablouri cu litere ?i texte, atârnate pe pere?i ?i având în fa?? câte un cerc în care intra un ?colar ce ar?ta celorlal?i semnele. Acestea se scriau mai întâi pe tabl?, de c?tre înv???-tor, ?i se repetau de elevi scriindu-le în l?zile cu ni-sip, existente în clas? dup? care ?colarul trecea la scrierea pe plac?.
De la 1 ianuarie 1851, în timpul domnitorului Grigore Ghica, ?coala de la „Sfin?ii Trei Ierarhi“ a devenit ?coala Preparandal? sau Institutul Pedagogic de preg?tire a institutorilor ?i înv???torilor.
Reorganizat în 1863 ?i redeschis la 8 ianuarie 1864, Institutul a trecut sub conducerea tân?rului profesor Titu Maiorescu (cu studii de filozofie la Berlin, doctoratul „magna cum laude“ la Giessen, licen?a în litere la Sorbona ?i un an de studii universitare la Paris, cu licen?a în drept), numit director ?i implicit, potrivit uzan?elor vremii, devenind ocupant al locuin?ei ?colii, unde s-a mutat la jum?tatea lui ianuarie 1864 (potrivit scrisorii din 20 ianuarie 1864, trimis? lui Teodor Rosetti). Ini?ial îi fusese aprobat? de minister casa Egumeniei din fundul ogr?zii (cum nota la 3/15decembrie 1863), pe care nu a mai ob?inut-o.
Într-o odaie la „Sfin?ii Trei Ierarhi“ avea sediul ?i Comitetul de Inspec?iune ?colar?, în care directorul ?colii era membru.

Evenimentul înfiin??rii „Junimii“ se petrecea la 10/22 februarie 1864

Odat? instalat, directorul primea vizitele prietenilor, a?a c? în seara zilei de luni 10/22 februarie 1864, i-a invitat la lectura în comun a tragediei „Macbeth“. Datarea lecturii este men?ionat? în scrisoarea directorului Maiorescu adresat? profesoarei de pedagogie ?i limba francez? Claudine Rickert – c?reia îi scria în seara zilei de mar?i 11/23 februarie 1864:
„Ieri, întorcându-m? acas?, i-am g?sit pe Carp, Negruzzi ?i Rosetti ?i am citit împreun? traducerea (magnific?) a lui «Macbeth». Acest prilej a dat na?tere unei idei, pentru realizarera c?reia a?i fost propus?, ca important?. Îmi revine sarcina – nu m-am putut ap?ra – s? v? vorbesc în leg?tur? cu aceasta… Program exclusiv de zece minute. «Macbeth»… V? rog s? primi?i, d-r?. asigurarea distinsei mele considera?iuni“. (T. Maiorescu, „Jurnal ?i Epistolar“, vol. IV).
Claudine era profesoar? la ?coala Central? ?i sora vestitei eroine Emilia Rickert, guvernant? ?i îndrum?toare de lucru manual la aceia?i ?coal? unde ?inea conferin?e ?i Titu Maiorescu. Piesa o tradusese P. P. Carp, profesoara Claudine, cu str?lucite studii la Sorbona, urmând, probabil, s? fac? ?i ea o citire. Întâlnirea ?i lectura comun? se socotea ulterior „cea dintâi ?edin?? a societ??ii «Junimea»“, potrivit „Dic?ionarului literaturii române de la origini pân? la 1900“, cât ?i lui Iacob Negruzzi, care mai preciza c? fusese „întâia ?edin?? a «Junimii», f?r? ca cei prezen?i s? se fi gândit înc? la înfiin?area unei societ??i literare“.

Societatea începea activitatea cu grup de prelec?iuni

În februarie 1863, începuser? ?i prelegerile „junimii“, ?inute în sala Universit??ii vechi (unde-i acum Universitatea de Medicin?).
Ideea lor îi venise lui Maiorescu înc? din 1862, odat? cu sosirea la Ia?i, iar duminic?, 10 februarie 1863, avusese loc prima sa conferin?? public? vestit? de publica?ia „Lumina din Moldova“, tomul II a lui Bogdan Petriceicu Ha?deu. Conferin?a avusese loc în sala de ?edin?e a B?ncii Moldova din Uli?a Golia (Cuza Vod?), unde este azi Po?ta Român?.
Un scurt articol din aceast? publica?ie anun?a: „Prelec?iuni filosofice populare relative la familie ?i educa?iune. Sub acest titlu se începe duminic?, în 10 februarie 1863, la 12 ore , ?i se va continua în duminicile viitoare, de la 12 la amiaz?, în sala de la Banc?, un curs public unde se vor dezvolta în mod popular un ?ir de idei asupra educa?iunei în familie, luminate prin principii filosofice ?i mai ales estetice.“
Se prezentau titlurile a vreo 10 conferin?e despre familie ?i educa?ie, memorie, fantezie, voin??, caracter, talent, geniu, frumos, sublim ?i se propunea calea dezvolt?rii cultural-intelectuale a ora?ului Ia?i, lipsit de atribu?iile de capital?, pe care le cedase ora?ului Bucure?ti, de bun? voie, în vederea s?vâr?irii Unirii Principatelor ?i na?terea României.
„Dac? E?ii nu mai sunt acum centrul admistra?iunei, trebuie s? devie centrul unei alte activit??i, centrul mi?c?rii literare ?i ?tiin?ifice. O mic? parte a unei asemene mi?c?ri sunt ?i cursurile publice. Îns? pentru ca ele s? aib? un efect în societate, trebuie sus?inute prin dame, adev?ratul element social în timpul modern. C?tre dame m? adresez în specie ?i mai ales c?tre mamele de familie, rugându-le s? asiste la aceast? încercare. Eu din parte-mi m? voi sili ca ora pe s?pt?mân?, în care m? vor încuraja cu prezen?a lor, s? nu fie o or? pierdut?. Tit. Lvie Maiorescu.“
Sus?inând ini?iativa într-o mic? not?, cu data de 6 februarie 1863, redactorul foii scria c? „Amicul ?i colegul nostru e unul din acei doi, trei juni români care n-au adus din str?in?tate numai câte un lustru de studiu, o ?tiin?? jumât??it?. Noi am avut pl?cerea de a asista la câteva din prelegerile d-sale de istorie universal? la facultatea de Litere ?i dac? nu ne-am putut învoi cu toate ideile tân?rului profesor, am r?mas încânta?i de elocin?a ?i limpeditatea de expunere, cu ajutorul c?ror d-lui ?tie a se furi?a, a?a zicând,în inimile ascult?torilor, înzestrat fiind cu unele atari daruri, D. Maiorescu e chiar menit a fi profesorul damelor“.
Aluzia un pic r?ut?cioas? avea efect, c?ci peste un an, „Fulgeru, Diaru, Literaru, Umotisticu ?i Teatralu“, redactat de I. Ademollo, num?rul de luni, 17 februarie1864, scriind despre seria cea nou? a prelec?iunilor, constata c? „în duminica trecut? profesorele T. L. Maiorescu începu cursulu s?u publicu de Filosofie Popular?, în una din s?lile Museului de Pictur?, în Palatul Universit??ii. Un auditoriu alesu ?i numerosu asista la acea lec?iune popular?. Tocmai din anulu trecutu D. Maiorescu introduse în Ia?i acest nou genu de înv???tur? ?i ob?inu succesul celu mai pl?cutu, fiindc? în fiecare duminic? sala gemea de auditori, între care vediam cu mare pl?cere unu num?rul însemnatu de dame amabile ?i gentile…“
Sus?inând intens ideea, peste câteva zile (la 20 martie), îi poftea din Sole?ti-Vaslui ?i pe Teodor Rosetti, „boier de ?ar?“, s? vin? urgent la Ia?i „din cauza societ??ii noastre“ (societatea literar – cultural? „Junimea“).
Joi, 26 martie 1864, trata cu sora sa, Emilia, din Bucure?ti, s? accepte tip?rirea tragediei „Moartea lui Wallenstein“ de Schiller, tradus? de dânsa, ca „Publica?iune a societ??ii (înc? n-am botezat-o). Pentru c? am izbutit, în fine, s? adun în jurul meu, într-o unitate, cele mat viabile elemente din Ia?i: Rosetti, Carp, Pogor, acum ?i Negruzzi, în curind Boian ?.a.m.d. Alc?tuim o societate bazat? pe principii de încet??enit împreun?. În leg?tur? cu ea, am inten?ii de larg? perspectiv?. Deocamdat?, ?inem conferin?e ?i vrem s? lu?m sub banniere-a noastr? lucr?ri echilibrate. Astfel, Carp a f?cut acum o bun? traducere a lui «Macbeth»; aceasta apare peste cinci s?pt?mâni. O tip?re?te tot pe cheltuiala lui proprie, ca ?i mine, îns? traducerea va ap?rea ca Publica?iune a societ??ii.“

Urma apoi tip?rirea unor lucr?ri – ca publica?ii ale societ??ii „Junimea“

Sâmb?t?, 29 februarie 1864, societatea nou n?scut?, dar înc? nebotezat?, avea ?i primul leag?n, pe strada Podul Vechi (C. Negri) col? cu uli?a Armean?, la Tipografia lui Adolf Berman. Atunci, directorul ?colii „Sfin?ii Trei Ierarhi“ îi comunica tipografului Pilecki trimiterea sumei de 42 de lei pentru imprimarea unui anun? ?i-l informa c? pentru tip?rirea lucr?rii „Moartea lui Wallensteln“ „m-am în?eles cu tipografia Berman, care prime?te societatea ce D-vstr? n-a?i vrut s? o primi?i ?i care las? ?i afar? de aceasta coala tip?rit? cu un 1 galben mai eftin decât D-vstr?. Lege veche: cu str?inii te în?elegi mai bine decât cu cunoscu?ii.“
Propunerile se materializau ?i, la 11/23 mai, Titu Maiorescu îi trimitea Emiliei un exemplar abia terminat din lucrarea „Moartea lui Wallenstein, tragedie de Schiler, tradus? de E. M. la?i – 1864, Imprimeria Adolf Berman, Publica?iune a societ??ii «Junimea»“. Astfel ap?rea, pentru întâia oar?, pe o carte, numele „Junimea“.
Se tip?rea apoi lucrarea „Macbeth, Tragedie în cinci acturi, de Shakespeare tradus? din engleze?te de P. P. Carp, la?i, 1864“.
Lucrarea o executa modestul tipograf evreu Adolf Berman, la care ini?iatorul g?sise în?elegerea dorit?.
Numele „Junimea“ îl d?duse Teodor Rosetti, botezul fiind s?vâr?it de acela?i zeflemist Vasile Pogor.
Izbânda se s?rb?torea cu un osp?? dat de profesor, care se va repeta apoi în fiecare an, devenind o tradi?ie. Se petrecea între 20 octombrie-20 noiembrie, mai întâi în locuin?a lui Maiorescu ?i apoi la restaurante alese. Potrivit aceluia?i martor, Iacob Negru-zzi, primul a fost organizat în anul 1864, spre a cinsti noii profesori universitari (Culianu ?i Negruzzi), iar altul, în 24 octombrie 1868, ?inut în noua locuin?? a profesorului, a?ezat în casele doctorului Mandel, foste Catargiu, aflate cam peste drum de vechea Prim?rie (în strada de azi Gh. l. Br?tianu, cam pe la num?rul de azi 26).
Profesorul se mutase acolo de la Sfântul Gheorghe în 1868 ?i d?duse un bogat banchet. Aniversarea urm?toare, a VI-a, se ?inea la o cafenea.

Se deschidea Tipografia, urmat? de Libr?ria „Junimea“

Activ?, noua societate înfiin?a o tipografie (1865) în casele B?ncii Moldovei din col?ul str?zii Golia (Cuza Vod?) ?i Sfântul Ilie (Vasile Alecsandri), unde, peste trei ani, la 26 octombrie 1868, anun?a ?i deschiderea unei elegante libr?rii, al?turi de care se organiza ?i un Cabinet de lectur?. Libr?ria oferea cititorilor c?r?i, reviste ?i dic?ionare, unele aduse de la faimoasa libr?rie parizian? Hachette, altele scoase de Tipografia „Junimea“, înlocuit?, în 1872, cu Tipografia Na?ional?.
Aici avea s? apar? revista „Convorbiri literare“ timp de vreo 18 ani, pân? în 1885. Primul num?r se tip?rise la 1 martie 1867. Fiindc? la „Sfin?ii Trei Ierarhi“ a locuit o vreme ?i Mihai Eminescu, se cuvine a mai da o rait? pe acolo.

Ion MITICAN



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X