Braşov, parfum de oraş medieval

1 aprilie 2008

Bra?ov, parfum de ora? medieval

Interesul pentru dezvoltarea turismului în ?ara noastr? ?i sugestia unor cititori de a cunoa?te locurile cu performan?e în acest domeniu ne-au îndemnat ca, pe lâng? evoc?rile istorice, s? abord?m ?i asemenea subiecte. A?a c?, în prim?vara aceasta, mi-am propus s? fac scurte incursiuni turistice prin mai multe localit??i din ?ar? cu performan?e administrativ-edilitare. Poate, luând exemplul celor mai buni edili, vom ie?i din blazarea, indiferen?a ori resemnarea provocate de iure?ul de zi cu zi, ?i ne vom reg?si elanul pierdut ?i dorin?a promov?rii mai cu sârg a bog??iilor naturale, a monumentelor ?i a zestrei str?mo?e?ti, adesea l?sate în uitare. Mi-am început periplul cu Bra?ov, ora?ul dintre mun?ii ??rii Bârsei, municipiu din 1968. Am plecat acolo din Ia?i cu acceleratul de noapte. Str?pungând bezna, ca o s?geat?, trenul alerga neostenit spre Bucure?ti, unde urma s? ajung pe la ora 6, iar la ora 6:30 s? m? mut în rapidul de Praga, care trece prin Bra?ov.

A?ezat la fereastr?, priveam cu interes defilarea rapid? a g?rilor, ?i am r?mas încântat observând la peronul din Sinaia ?i Predeal câte o b?trân? locomotiv? cu aburi, Pacific, sclivisit? ?i expus? ca într-un muzeu. Spre bucuria turi?tilor str?ini care o fotografiau, conductorii trenului spuneau, în fran?uze?te ?i nem?e?te, c? pe vremuri acestea au fost vedetele CFR-ului, iar linia ferat? a Bra?ovului dateaz? din anul 1879.
Sta?ia Sinaia, pustie la ora aceea matinal?, î?i a?tepta, cochet?, musafirii, unii veni?i probabil la schi, c?ci Bucegii mai purtau cu m?re?ie mantia alb? de z?pad?. Pe la ora 9:20 am poposit în gara Bra?ov, cu holul împodobit de pancarte, panouri ?i tabele informative despre plec?rile ?i sosirile trenurilor. În spatele g?rii, taximetri?tii activi invitau clien?ii în ora? ori la Poiana Bra?ov, unii oferind ?i camere la hoteluri, pensiuni, vile ?i f?când, chiar pe loc, rezerv?ri prin telefonul mobil, astfel încât musafirii, la terminarea treburilor prin ora?, s? aib? cazarea asigurat?. Al?ii propuneau tururi turistice ?i restaurante populare cu pre?uri modice. Mai v?zusem a?a ceva în g?rile Parisului ?i Istanbulului.
Refuzând ofertele lor tentante, am pornit spre centru, pe jos, ca s? m? familiarizez cu str?zile, cu via?a citadin? ?i s? observ mentalit??ile bra?ovenilor. Întrebând pe câte un trec?tor despre adresa unui monument, acesta se oprea amabil ?i-mi d?dea informa?ii docte ?i sfatul binevoitor s? iau autobuzul, distan?a pân? în centrul istoric fiind mare. Astfel am trecut pe lâng? lungul ?ir de blocuri de pe strada G?rii, ?i am ajuns în strada Iuliu Maniu, unde am v?zut primele vechi zidiri ale Kronstadtului (numele vechi al Bra?ovului), unele scunde, altele numai cu un etaj, multe cu vechile ziduri, bol?i rotunde ?i por?i s?se?ti, toate dichisite. Din mers, am privit vechiul cimitir ap?rat de ziduri ca o cetate.

În fa?a cl?dirii Prim?riei st? o copie a statuii lupoaicei de la Roma

Fiindc? doream s? v?d mai întâi celebra Biseric? Neagr?, vedeta cet??ii bra?ovene, am mers într-acolo. Ajungând în Bulevardul Eroilor, nu am putut trece f?r? s? m? opresc, s? admir ?i s? fotografiez eleganta cl?dire a Prim?riei, în fa?a c?reia se afl? simbolul latinit??ii poporului român: celebra lupoaic?, o copie a Statuii Lupoaicei (Lupa Capitolina) din Museo dei Conservatori de la Roma. În anii 1905-1906, statul italian a donat României cinci copii ale lupoaicei, altele fiind confec?ionate de autorit??ile locale din Bra?ov, Alba Iulia, Turda, Blaj, Târn?veni, Ludu?, Brad, Dej, N?s?ud, Sighi?oara, Constan?a, Gala?i.
Edificiului îi ?ine companie, de al?turi, frumoasa zidire a Po?tei, din partea lateral? o prive?te Palatul Prefecturii ?i al Consiliului Jude?ean, iar de vizavi Muzeul de Art?, toate în haine specifice de epoc?. Nu departe de ele, se însore?te întinsul Parc „Nicolae Titulescu“, plin de flori ?i verdea??, de parc? ar fi var?.

Cl?dirile vechi amintesc de breslele Bra?ovului de dinainte de 1800

Intrând în strada Republicii, dorin?a de fotografiere m? oprea la fiecare pas. Pentru a p?stra aerul de ora? str?vechi, atestat documentar din secolul al XIII-lea, în locul asfaltului peticit care a n?p?dit a?ez?rile citadine, strada pietonal? este pavat? cu granit. Nu are trotuare, ci doar o lung? rigol? lateral? pentru ca, la vreme de ploaie, apa s?-?i g?seasc? drum de scurgere rapid. Cl?dirile, care mai de care mai ochioase, unele marcate cu anii de construc?ie, sunt pitoresc colorate, iar arhaicele fanare fixate în pere?i amintesc iluminatul public cu ulei, introdus în anul 1804 ?i dau c?ii înf??i?are de mare vechime sau chiar iz medieval. Reflectând stilul Rena?terii sau Barocului, multe dintre vechile zidiri ale centrului istoric au spa?iu stradal îngust ?i mare lungime în curte, iar fa?adele poart? colonade, arcade, stucaturi ?i felurite profiluri ornamentale, artistic puse în vedere prin coloritul divers ?i atr?g?tor ce vrea s? învie „zugr?veala în culorile camelonului“ a vechilor zidiri medievale.
La aceasta contribuie ?i tradi?ionale intrânduri, cu bol?i rotunde spre cur?i ordonate, unde î?i îndeplinesc menirea cochete locante – cu câteva mese intime, anticariate, magazine de amintiri ?i brelocuri ?i mici ateliere de bijuterii, art?, rame pentru tablouri.
Cl?dirile vechi duc peste veacuri amintirea anilor 1780, când Bra?ovul avea vreo 1.200 de ateliere me?te?ug?re?ti slujite de aurari, ?es?tori, armurieri, post?vari cositorari ?i al?i me?teri din ale c?ror mâini ie?eau obiecte c?utate ?i în ??rile române?ti de peste mun?i. Pretutindeni cur??enie, mult bun gust, firme discrete cu înscrisuri str?vechi ?i spirit istoric romantic.
De?i de-a lungul timpului majoritatea str?vechilor cl?diri ale fostei cet??i s-au pierdut datorit? incendiilor, alura istoric? ?i chiar medieval? reînviat? cu minu?iozitate de arhitec?ii Prim?riei ?i mult c?utat? de turi?ti este prezent? în toat? splendoarea ei, fapt pentru care pe strad? se plimbau nenum?ra?i vizitatori europeni, cu aparatele foto si camerele de luat vederi în plin? ac?iune.

To?i bra?ovenii particip? la „Luna cur??eniei“

Pentru informare, în cap?tul str?zii Republicii am dat de câteva panouri care prezentau ofertele zilei la Teatrul dramatic, Oper?, Filarmonic?, Teatrul pentru copii, la muzee ?i la alte institu?ii culturale. Altele, turistice, spun celor curio?i c? ora?ul are 46 de gr?dini?e, 28 de ?coli generale, 7 colegii na?ionale, 7 licee, un seminar teologic, 11 grupuri ?colare, o Universitate de stat-Transilvania, din 1971, cu vreo 14 facult??i, o Academie de Avia?ie ?i 6 universit??i private.
În municipiu func?ioneaz? Muzeul de Istorie Bra?ov, aflat în Casa Sfatului; Casa Mure?enilor; Muzeul de Art?; Muzeul de Etnografie; Muzeul primei ?coli române?ti, din ?chei; Muzeul Fortifica?iilor din ?ara Bârsei, amenajat în Bastionul ?es?torilor; Muzeul-Cet??uia ?i puncte muzeistice în Turnul Negru, Turnul Alb. Al?turi de ele se afl? loca?urile istorice: Biserica Neagr? – construit? pe locul unei basilici romane, Biserica „Sf. Nicolae“ (din secolul XIV), Biserica „Sf. Bartolomeu“ (din secolul XIII), Biserica „Sf. Martin“ de pe Straj?, Biserica „Sf. Gheorghe“ ?i multe alte ctitorii religioase noi.
Ca spa?iu verde, ora?ul are Parcul „Nicolae Titulescu“, Parcul Consiliul Europei, Parcul Trandafirilor, Parcul Tractorul, Scuarul Berzei, Scuarul „Mihai Eminescu“ ?i alei înverzite, între blocuri.
Observând prin ogr?zi, str?zi ?i parcuri sumedenie de vârstnici ?i tineri treb?luind cu greble, m?turi, hârle?e ?i bidinele în mân?, ?i întrebând o doamn? vârstnic?, trec?toare, ce vizit? pompoas? se a?teapt?, dumneaei m-a l?murit, mândr? ?i intrigat? de întrebare, c? este Luna cur??eniei (martie-aprilie) decretat? de edilitate. La ea particip? bra?ovenii cu însufle?ire, cur??ind, reparând ?i zugr?vind pere?i, vopsind por?i, garduri, f?când ordine în cur?i ?i gr?dini. Se acoper? g?urile asfaltului, se schimb? bordurile ciobite ale trotuarelor, se sap? peluzele florale ?i rondourile arborilor, se v?ruiesc tulpinile ?i se vâneaz? petele ap?rute în timpul iernii pe obrazul localit??ii.
Interesându-se de unde vin ?i aflând c? din Moldova, doamna a început s?-mi prezinte cl?dirile str?zii ?i obiectivele istorice, ca un adev?rat ghid, cu îndemnul s? le v?d „numaidecât“. M-a l?murit c? în ora?ul dumneaei, multina?ional din vechime, tr?iesc vreo 284.000 de locuitori, dintre care români vreo 250.000, maghiari ?i secui vreo 23.000, iar germani (sa?i) vreo 1.700.
Întrebând-o ?i eu, curios, de unde atâtea cuno?tin?e, m-a l?murit c? este meritul publica?iilor locale (vreo 10), al posturilor de radio (vreo 12) ?i al studiourilor de televiziune locale (vreo 6), care au prezentat ?i prezint? necontenit ora?ul în lung ?i în lat, institu?iile ?i asocia?iile culturale ?i portalul „Iubesc Bra?ovul“ – sfetnicul edililor, care depisteaz? monumente necunoscute, organizeaz? conferin?e, prelegeri ?i inform?ri publice, astfel încât fiecare locuitor s?-?i cunoasc? s?-?i iubeasc? a?ezarea.

Fecioara Maria este patroana ora?ului

Doamna se declara încântat? de ideea edililor de a plasa, pe strad? ?i-n pie?e, b?nci cu înf??i?are veche, pe care vizitatorii s? se poat? odihni sau s? foileteze un ghid. Cump?rând ?i eu unul, împreun? cu un teanc de ilustrate, am aflat c? ora?ul are aproape vreo 800 de ani vechime, fiind atestat documentar în anul 1234 (1235), cu numele Corona (în latin?), pe parcurs numindu-se Kronstadt (german?), Barassu sau Brasso (maghiar?) ?i Braszow (polonez?), în secolul al XIV-lea ajungând centrul administrativ al ??rii Bârsei.
Burgul de odinioar? se întindea în jurul Bisericii „Sfânta Maria“, numit? ?i Biserica Neagr?, Fecioara Maria fiind patroana ora?ului. Avea opt bastioane, patru sau cinci por?i fortificate ?i mai multe turnuri de ap?rare. La fel ca alte cet??i medievale, era ap?rat de dou? sau chiar trei rânduri de ziduri, înconjurate de un ?an? de ap?rare plin cu ap?. Extinzându-se ?i înt?rindu-?i fortifica?iile de ap?rare, ce au rezistat ?i unui asediu turcesc, peste vreo sut? de ani, cetatea a devenit cunoscut? ?i ca „centru al ?tiin?elor“, având celebra ?coal? gimnaziu ?i bibliotec? „Studium Coronense“ înfiin?at? prin 1541-1544 de marele înv??at umanist ?i reformator sas, Johannes Honterus.
La ?coala Bra?ovului veneau pentru înv???tur? tineri nu numai din Transilvania, dar ?i din Europa central? (Germania, Ungaria, Olanda), Honterus organizând ?i o tipografie, pentru care, în 1546, se înfiin?a ?i prima moar? de hârtie din sud-estul european.
În 1550, diaconul Coresi tip?rea aici prima carte în limba român?, „Întrebare cre?tineasc?“, iar în anul 1838, ap?rea primul ziar din Transilvania „Gazeta de Transilvania“, în redac?ia lui George Bari?iu, tot aici tip?rindu-se ?i „Foaie pentru minte, inim? ?i literatur?“.
Refugia?i la Bra?ov, tinerii intelectuali moldoveni (Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Costache Negri, Gheorghe Sion, Ion Ionescu de la Brad) proscri?i pentru participarea la mi?carea revolu?ionar? din martie 1848, au redactat documentul intitulat „Prin?ipurile noastre pentru reformarea patriei“, în care, printre altele, se cerea „Unirea tuturor românilor într-un singur stat“, România.

Biserica Neagr?, o umbr? uria?? din lumea medieval?

Desp?r?indu-m? cu greu de strada Republicii, am purces spre Biserica Neagr?, vestita ctitorie evanghelic?-luteran? în stil gotic, care a fost început? în anii 1377-1383 ?i terminat? dup? vreo sut? de ani, în 1477.
A fost numit? Biserica Neagr? dup? un nimicitor incendiu din 1689, la care a rezistat în fl?c?rile ce au distrus întreg ora?ul, r?mânând peste veacuri ca o umbr? uria?? din lumea medieval?.
Are în?l?imea de 69 de metri ?i lungimea de 89 de metri, fiind cea mai mare biseric? din spa?iul sud-european. A fost conceput? cu dou? turnuri, dintre care
s-a realizat numai unul. Suferind ?i unele daune în timpul incendiului din 1689, repara?iile au durat tot aproape o sut? de ani, pierzându-se unele caracteristici ini?iale, bol?ile gotice fiind înlocuite cu o bolt? cilindric? baroc?.
Mereu afectat? de cutremure ?i trecerea vremii îndelungate, s-a tot reparat, ultimele lucr?ri efectuându-se între 1970-1984, fiind resfin?it? în anul 1984.
Statuile exterioare, afumate de incendiu, au fost a?ezate în interior, iar ferestrele au fost înzestrate cu geamuri filtrante a razelor ultraviolete d?un?toare obiectelor de art? ?i bogatei colec?ii de covoare anatolice din veacurile XVII-XVIII-lea (raritate în Europa), ce dau str?lucire l?ca?ului.
Orga, construit? între anii 1836-1839 de c?tre fabricantul de orgi Buchholz, din Berlin, ?i cunoscut? ca fiind cea mai mare din sud-estul continentului, are 400 de tuburi. Este renumit? pentru sonoritatea sa, fiind ascultat? cu pio?enie la concertele s?pt?mânale ?i mai ales la slujba de Cr?ciun.
Condus de un înso?itor dornic s?-mi arate cu de-am?nuntul frumosul l?ca?, am p??it emo?ionat prin aleea coloanelor ?i pe sub bol?ile adânci, înaintând de la întuneric spre lumina altarului, anume amenajat cu semnifica?ia vie?ii viitoare ?i a ilumin?rii ce o aduce credin?a.
Ascultând bogata istorie a monumentului, m-am a?ezat pe una dintre cele vreo 70 de b?nci lungi, pe care, odinioar?, ?edeau sute de credincio?i pio?i, dar care, în zilele noastre, adun? doar vreo câteva zeci, mai ales turi?ti ?i vizitatori, cople?i?i de m?re?ia l?ca?ului.

Un popas în ?chei

Ie?ind, am parcurs fosta „Pia?? a Sfatului“, pavat? cu piatr? din anul 1737, unde se desf??oar? ?i spectacole ale festivalul interna?ional „Cerbul de Aur“ (din 1968). Aici, în pia?a central? a fostei cet??i, breasla bl?narilor ridica, între anii 1425-1428, Casa Sfatului, ini?ial Turn de observare al Trompe?ilor ?i devenit? apoi Prim?ria ora?ului, numit? „Rathaus“. Are parterul cu elemente gotice, iar etajul ?i turnul în stilul Rena?terii ?i al Barocului. Aici, Mihai Viteazul a ?inut Dieta din 1599 dup? cucerirea Transilvaniei, primind cheia ora?ului. Consolidat? de mai multe ori ?i dup? mutarea prim?riei din 1876 în alt local, b?trâna zidire reamenajat? a devenit, în 1950, sediul bogatului Muzeu de Istorie, vizavi organizându-se Muzeul Mure?enilor, al?turi fiind vechea Cas? a Negustorilor, în stil renascentist, din anii 1539-1545, iar în apropiere Catedrala ortodox? „Adormirea Maicii Domnului“.
Datorit? extinderii ora?ului dup? 1860, unele fortifica?ii cu turnuri ?i por?i solide, între care s-au ad?postit ?i fugari însemna?i din ?ara Româneasc? ?i a Moldovei, au fost demolate.
Cum în partea sudic? a ora?ului se g?se?te vechiul centru al spiritualit??ii române?ti: ?cheii Bra?ovului, unde este biserica „Sfântul Nicolae“, catedral? a ortodoxiei, ?i gimnaziul românesc înfiin?at pe la 1850 de protopopul Ioan Popazu, împreun? cu c?rturarul G. Bari?iu, am f?cut un popas ?i acolo. M? atr?gea faptul c?, la aceast? ?coal?, începuse înv???tura gimnazial? Titu Liviu Maiorescu, având printre profesori ?i pe ?tefan Emilian, viitorul coleg la universitatea ie?ean? ?i arhitectul cl?dirii Institutului de Anatomie, iar în sala de festivit??i a avut loc premiera operetei na?ionale „Crai Nou“ (1882), compus? de Ciprian Porumbescu, tân?rul profesor de muzic? al gimnaziului. Tradi?ia a fost dus? mai departe de Colegiul Na?ional „Andrei ?aguna“, ce poart? blazonul instruirii a vreo 47 de academicieni.
Aici, în Duminica Tomei, de dup? Pa?ti, se desf??oar? festivalul tradi?ional cu defilarea „junilor Bra?ovului“, care aduc, de peste veacuri uitate, obiceiuri ?i costume mult admirate de turi?ti. Aici au tr?it vesti?ii negustori români care purtau m?rfurile cet??ii în ??rile române?ti de dincolo de mun?i.

Dator cu înc? o vizit?

Fiindc? se apropia seara, propunându-mi ?i alt? întâlnire cu ora?ul de la poalele Tâmpei, ca s? v?d ?i alte locuri legendare precum Pietrele lui Solomon, Statuia Zidarului, strada Sforii , Lacul Vr?jitoarelor, Lacul de sub Tâmpa, Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Fierarilor ?i al ?es?torilor, cu Muzeul Cet??ii Bra?ov, am luat un taxi care m-a repezit în gar? unde o casieri??, dup? ce a cercetat calculatorul, m-a sf?tuit ce tren s? iau ca s? ajung la Ia?i. Desp?r?indu-m? cu regret de pitorescul ?i modernul Bra?ov, în care vestigiile istorice sunt la mare rang, am urcat în acceleratul de Bucure?ti, pe care l-am p?r?sit în gara Ploie?ti-Vest, de unde alt taxi, t?ind ora?ul de-a curmezi?ul, m-a dus iute în gara Ploie?ti-Sud, ca s? prind acceleratul Bucure?ti-Ia?i. Recapitulând cele v?zute ?i r?sfoind bogatul ghid, în tren m? gândeam c? multe dintre l?udabilele ini?iative ale bra?ovenilor n-ar strica s? fie adoptate „numaidecât“ – vorba doamnei – ?i în alte localit??i din ?ar?, mai pu?in organizate din punct de vedere turistic. 

                                                                                            Ioan Mitican



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X