Cum a apărut „soarele electric“ în România

21 august 2008
Cum a ap?rut „soarele electric“ în România

 

 

 

Pentru c?, zilele acestea, se împlinesc 140 de ani de la aprinderea primei l?mpi electrice („soarele electric“) în România, ne-am gândit c? n-ar fi r?u s? v? prezent?m cum a început aceast? poveste. Experimentul s-a petrecut în zilele de 11 ?i 14 iulie 1868, în spa?iul caselor de pe Copou ale boierului ie?ean Costache Sturza, ?i a avut loc simultan cu lucr?rile de conectare a ora?ului Ia?i la drumul de fier european.

Preocuparea pentru introducerea c?ilor ferate în Principate fiind la ordinea zilei înc? de pe vremea domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 21 septembrie 1868 (stil vechi), prin Decretul nr. 1516 al principelui Carol I, s-a promulgat „Actul de concesiune pentru construirea ?i exploatarea c?ei ferate de la Suceava la Ia?i, Boto?ani pân? la Roman“. Actul fusese încheiat de guvernul român cu Societatea austro-englez? „Lemberg – Czernowitz- – Eisenbahn – Gessellschaft“ (L.C. E.G.), cu sediul la Viena, care ?i-a ad?ugat la firm? termenul „Iassy“ ?i se numea în limba român? „Lemberg – Cern?u?i – Ia?i“, afi?ând pe vagoane titulatura L. C. I. E.

De la Roman, alt? societate, prusac?, sub conducerea celebrului om de afaceri Strussberg, urma s? execute linia spre Bucure?ti – Vârciorova, vânzând ac?iuni, prin marile b?nci, dup? cum anun?a gazeta ie?ean? „Dreptatea“. Drept consecin??, drumul de fier românesc era pe buzele multor europeni ?i români. Ca efect, în acela?i an, au început lucr?rile preg?titoare, urmând ca, pân? la finele lui 1869, ambele linii s? fie gata pentru darea în exploatare .

Astfel, în vara anului 1868, constructorii companiei vieneze au poposit pe valea Bahluiului pentru a stabili locul cl?dirii sta?iei de cale ferat? de la cap?tul liniei, pornit? din capitala Austriei. Ace?tia au observat interesul localnicilor pentru nout??i aflate din presa vienez? ?i dorin?a de a avea în ora?ul lor înzestr?ri deosebite, printre altele ca palatul g?rii s? semene cu al Dogilor din Vene?ia. Inginerii firmei, condu?i de directorul Iulian Zaharievici, au c?l?torit în Moldova pentru începerea lucr?rilor, fiind înso?i?i ?i de un domn Luchterhandt, probabil din cadrul societ??ii. Acesta urma s? dea un spectacol inedit, cu marea inven?ie tehnic? prezentat? la Expozi?ia Universal? din Paris din vara anului precedent (1867), aprinzând la Ia?i un „soare electric“. Societatea avea asemenea speciali?ti, c?ci, odat? cu linia ferat?, avea s? instaleze ?i o linie telegrafic?, ale c?rei aparate se alimentau printr-o sumedenie de pile electrice, (piese care transform? energia chimic? în energie electric?), care se preg?teau ?i reparau în cadrul Atelierelor Pa?cani, dat în exploatare la finele anului 1869.

Mai târziu, în 1879, speciali?tii firmei aveau s? aduc? la Ia?i ?i primele telefoane alimentate cu pile, experimentându-le cu succes în gar?.

 

Primele experimente de electricitate

 

Anun?urile experimentelor, c?ci au fost dou?, s-au g?sit în „Dosarul C?ii ferate Lemberg-Cern?u?i-Ia?i,“ (dat? în exploatare la 1 iunie 1870) ?i au fost aduse la cuno?tin?a publicului, în premier?, în volumul „Urcând Copoul cu gândul la Podul Verde“, al autorului, ap?rut în anul 2006, unde s-a publicat o copie ?i s-a reu?it localizarea gr?dinii care a g?zduit evenimentul.

Potrivit documentelor, cel dintâi experiment pentru producerea curentului electric din Principatele Unite a avut loc la Ia?i, în ziua de joi, 11 iulie 1868 (stil vechi). Atunci, s-a aprins un „soare electric“, adic? o lamp? electric? cu arc, în gr?dina casei logof?tului Costache Sturza, din Copou. Aceasta se afla pe locul ocupat în prezent de Spitalul Militar . Gr?dina era cuprinz?toare, plantat? cu mul?i arbori ?i deschis? publicului pentru vizitare, casa aflându-se mult retras? de la strad?, în spatele a?ez?mântului medical de ast?zi. B?trâna zidire ad?postea adesea, concerte, sindrofii, evenimente culturale ?i g?zduia personalit??i str?ine aflate la Ia?i

Primul anun? cuprindea urm?toarele informa?ii: „Joi, în 11 iulie 1868, va fi cea ?nteia representa?ie, în gr?dina din casele Sturza, la Copou, cu Fontana Artificioas? (Kalospinthechromokrene) împreun? cu Joculu coloriloru ?i a luminei. Programul va fi din mai multe p?r?i ?i Reprezenta?ia se va sfâr?i cu SOARELE ELECTRIKCU, care la Esposi?iunea cea mare în Paris s-au ar?tatu pentru ?nteia?i dat? ?i care întrece totu ce s-au ar?tat pân? acuma în felul acesta.

Representa?iunile cu Kalospinthechromokrene, care nu s-au v?zutu ?nc? aice, au produsu, în toate ora?ele cele mari din Europa, unde s-au esecutatu, precum în Paris, Londra, Berlin, Viena, cea mai mare mirar?, ?i suntem convin?i c? onor Publicu din Iassi va fi mul?umitu chiaru dup? Reprezenta?ia cea ?nteiu. Luchterhandt“.

 

„Fântâna luminoas?“ ?i „Lampa soare“

 

Kalospinthechromokrene (the wonderful magic crystal fountain) sau fântâna luminoas?, utilizat? pentru ornamente ?i în zilele noastre, consta dintr-un vas din care ie?eau raze luminoase colorate ?i fusese prezentat? la expozi?ie de profesorul Messter Berlin.

Lampa cu arc electric s-a alimentat din pile electrice, generatorul de curent electric, dinamul, pentru alimentarea l?mpilor cu arc, fiind realizat prin 1870, de c?tre inventatorul E. T. Gramme. Se cuno?teau pe atunci diferite pile, care d?deau curent suficient, legându-se între ele mai multe elemente de format mare, care fuseser? utilizate în unele ora?e europene.

Prima demonstra?ie de amploare, cu asemenea instala?ii, s-a efectuat la Expozi?ia Universal? din Paris (1 aprile 1867-3 noiembrie 1867), unde s-au prezentat diferite nout??i electrice, precum „Fântâna luminoas?“ cu raze colorate în mi?care, „Lampe-soleil“ („Lampa-soare“), iuminându-se ?i parcul din Champ-de-Mars prin l?mpi cu arc electric, fixate pe stâlpi înal?i. Expozi?ia s-a organizat din îndemnul împ?ratului Napoleon al III-lea ?i au participat 41 de ??ri. Fiindc? aducea str?lucite realiz?ri tehnice, a fost onorat? de mari personalit??i europene, precum regina Portugaliei, Maria Pia de Savoie, principele Oscar al Suediei, regele Léopold al II-lea al Belgiei ?i regina sa, Marie-Henriette, ?arul Alexandru al II-lea, sultanul Abdulaziz, regele Louis al II-lea de Bavi?re, emirul Abd-el-Kader ?i al?ii.

Principiul l?mpii cu arc fusese descoperit de Sir Humphry Davy (1778-1829), care conectase, prin 1813, doi electrozi de c?rbune la o pil? puternic?, ob?inând o scânteie electric?. Ulterior, a folosit un flacon de cristal vidat. Prin 1844, Léon Foucault a înlocuit vidul din cristal cu un gaz conduc?tor de curent (informa?ii ob?inute cu ajutorului inginerului Grigore Covic – Paris). Dup? 1879, lampa cu arc a fost înlocuit? de becul cu filament, inventat de Thomas Edison .

Al doilea spectacol cu „soarele electric“ avea s? aib? loc duminic?, 14 iulie, reprezenta?ia urmând s? înceap? cu un concert al fanfarei militare.

 

Experimentul de la Ia?i, o premier? în istoria tehnicii române?ti

 

Astfel, prima lamp? cu arc electric s-a aprins în fosta capital? a Moldovei, pe Copou, în 11 iulie 1868, înaintea altora din ??rile vecine ?i cu cinci ani înaintea celei aprinse tot la Ia?i, în 28 ianuarie 1873 ?i anun?at? prin „Curierul de Iassi“, de la 26 ianuarie 1873. Evenimentul fiind deosebit de important pentru istoria tehnicii române?ti, a?a cum ar?ta profesorul Alexandru S?lceanu, decanul Facult??ii de Electrotehnic?, a 140-a aniversare a fost marcat? printr-o serie de manifest?ri, printre care un simpozion cu tema „Vechimea soarelui electric la Ia?i“, în ziua de 28 mai 2008, în Aula Universit??ii Tehnice „Gh. Asachi“, la care au participat oameni de ?tiin?? din România, dar ?i din Italia, Olanda ?i Republica Moldova. Cu acest prilej, s-a subliniat interesul românilor, cu 140 de ani în urm?, pentru noua descoperire epocal? a electricit??ii. „Putem afirma, din punctul de vedere al utiliz?rii energiei electrice, cu rigoarea bazat? pe document, c? acest prim experiment, încununat de succes, r?mâne în istorie drept o prioritate a Ia?ului în România ?i în Europa de Est“ (Al. S?lceanu, Forum, „Ia?ii câ?tig?“)

 

 



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X