Strada Cuza Vodă, calea de seamă a Iaşilor

17 august 2009
De vreo s?pt?mân?, trec?torii pe strada Cuza Vod? pot remarca faptul c? tramvaiele nu mai circul? pe vechiul lor f?ga?, ?inele au fost scoase, iar în locul caldarâmului spart s-a deschis parc? o albie de râu. într-un cuvânt, b?trâna uli?? numit? pân? prin 1910 strada Golia, în amintirea m?n?stirii de la cap?tul s?u r?s?ritean, a intrat în mari prefaceri. S?-i fie de bun augur, c?ci este de fapt singura strad? care mai p?streaz? aproape în totalitate imobilele din veacurile trecute. Celelalte, precum L?pu?neanu, Copou ?i ?tefan cel Mare, au fost par?ial despuiate de zestrea lor str?veche, iar Anastasie Panu, Ghica Vod?, Br?tianu (Dimitrov), Arcu, Bulevardul Ferdinand (strada G?rii), Târgu Cucului, Costache Negri au fost aproape complet decimate de edilii ?i sistematizatorii anilor 1960-1989 ale c?ror semn?turi se afl? pe dosarele demol?rilor din arhivele vremii.

 
 

Pe aceea?i strad? se afl? vechile cl?diri ale ?colii Notre Dame în care func?ioneaz? Filarmonica – unde pe vremuri (1847) s-a întâlnit celebrul compozitor Fr. Liszt cu Barbu L?utaru

 

 

 

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

 

 

 
Soarta a vrut ca strada Cuza Vod? s? r?mân? singura din fostul ora? elegant ?i pitoresc datorit? puzderiei de magazine cochete ?i variet??ii cl?dirilor, artistic colora­te ?i înzestrate cu balcoane forjate ?i fa?ade ornamentate.

 

Cum ?i aceasta ultim? m?rturie a „micului Paris" cum era porecli­t? odinioar? fosta capital? a Mol­dovei st? pe cugetul unor moder­nizatori care o viseaz? radical schimbat? sau d?rmat? ?i apoi rezidit? – Dumnezeu ?tie când, mai mul?i cititori ne-au propus s? invi­t?m pe acei care au un cuvânt de spus în acest domeniu la o plimba­re virtual?, pe f?ga?ul b?trânei uli­?e. Astfel, cunoscând-o, poate g?­sesc formula readucerii la aspectul de odinioar? neacceptând clintirea nici unei zidiri, ci doar consolida­rea ?i refacerea lor rând pe rând.

 

Ora?ele Europei p?strând sume­denie de str?zi strâmte, relicve me­dievale cu firme centenare, mici pr?v?lii, ber?rii ?i cofet?rii cu me­sele împr??tiate pe trotuare, mul?i dintre musafirii de peste grani?e vor s? le vad? ?i pe ale noastre. De aceea, mai toate târgurile ardelene precum Bra?ovul, Sibiul, Sighi?oa­ra, Aradul, Timi?oara le-au pus în valoare. Nu s-au dat în l?turi nici bucovinenii ?i nici chiar vecinii cern?u?ieni care au redat patina str?veche fostei str?zi Iancu Flon-dor. Au consolidat-o ?i îmbr?cat-o în hainele de epoc? cu prilejul zile­lor Cern?u?i 600, s?rb?torite odat? cu Ia?ii, în virtutea aceluia?i hrisov semnat de Alexandru cel Bun.

 

 

 

Au sc?pat ca prin minune de vijeliile vremurilor „Dughenile B?ncii"

 

Totodat?, trebuie re?inut faptul c? pelerinajul ecumenic avut în ve­dere de unele institu?ii reprezint? doar o parte a turismului, unii din­tre vizitatorii cu alte credin?e fiind interesa?i de obiective culturale is­torice ?i centrul vechi, a?teptându-se s? întâlneasc? un „starâi mesto" (ora?ul vechi) ca la Praga sau Var­?ovia, ca la Sibiu, Bra?ov ?i Bucu­re?ti (acum în curs de reabilitare). R?spunzând parc? unor asemenea întreb?ri prin articolul „Strada Cuza Vod? intr? din nou în isto­rie", publicat de „Curierul" din 28 august 2008 , municipalitatea ves­tea c? b?trâna cale a Ia?ilor „Cuza Vod?" va deveni o pies? importan­t? în patrimoniul cultural – istoric al ora?ului. Repara?iile radicale la care va fi supus? îi vor reda aspec­tul ?i parfumul din vremea str?bu­nicilor. Lucr?rile de reabilitarea vor costa 45 milioane euro.

 

Cum sunt ?i mul?i doritori s? cu­noasc? zestrea de aur a a?ez?rii noastre – comoara de monumente ?i zidiri istorice cu mare poten?ial turistic (vreo patru sute) – a c?rei reabilitare urgent? ar trebui s? stea în fruntea preocup?rilor dreg?tori­lor cet??ii ?i oamenilor politici, în­cepem plimbarea noastr? pe fosta uli?? Golia pornind de la bustul c?rturarului Dimitrie Cantemir, a?ezat pe locul fostelor bol?i Pa?-canu. A?a se numea ?irul de maga­zine din cl?direa scund? cu tavanul înc?perilor din c?r?mid? boltit, drept pav?z? împotriva pojarurilor ce nimiceau una-dou? câte o în­treag? uli??.

 

în ele vie?uia vestita libr?rie-an-tic?rie ?araga vizitat? adesea de poetul class =”xirtireh” href=”http://www.comunicatedepresa.ro/mihai1″ title=”mihai”>Mihai Eminescu ?i povesti­torul Ion Creang?, ca s? nu mai vorbim de junimi?ti iar mai târziu de Mihail Sadoveanu, George To-pârceanu ?i Panait Istrati, mu?teriii unui magazin de harna?amente vâ-n?tore?ti ad?postit în alt? bolt?.

 

Bol?ile r?m?seser? din vremea când Ia?ii erau capital? ?i au fost demolate prin 1937, cu mare plân-set, pentru a se vedea Palatul Can-tacuzino-Pa?canu cump?rat de edi­litate ca sediu al Prim?riei (ce ad?­poste?te acum Oficiul St?rii Civi­le). Vechi de câteva sute de ani, st?pânit de mai mul?i boieri din stirpea Cantacuzinilor, poart? leg­enda c? în cuprinsul a?ez?rii sale ar fi locuit ?i domni?a Ruxandra, fru­moasa fiic? a voievodului Vasile Lupu.

 

Strada al?turat? p?streaz? amin­tirea casei în care a copil?rit ?i a locuit tribunul Unirii, poetul Va-sile Alecsandri, autorul imnului Hora Unirii ?i al vreo 20 de vestite piese de teatru scrise între zidurile care au ad?postit pân? toamna tre­cut? ?i Muzeul Teatrului mutat apoi la Copou, fiindc? nu s-a g?sit o cale pentru p?strarea cl?dirii în patrimoniul muzeistic al Ia?ului cultural.

 

La col?ul din vale al str?zii Alecsandri cu strada Cuza Voda au sc?pat ca prin minune de vijeliile vremurilor „Dughenile B?ncii", cum se numeau zidirile centenare în care s-a ad?postit Tipografia So­ciet??ii Junimii (1865), Libr?ria Junimea (1868), Cabinetul literar Junimea – o bibliotec? cu ultimele tip?rituri pus? la dispozi?ia publi­cului, ?i redac?ia ziarului „Curierul de Ia?i" în care a trudit poetul Mi-hai Eminescu între 1874 -1877. Cl?direa cu bol?i de odinioar? re­prezint? o comoar? a Istoriei Lite­raturii Române ?i m?rturie de sea­m? a vechiului Ia?i în care ?i-ar putea g?si locul o libr?rie cu firma Junimea 1878.

 

Urmeaz? casa logof?tului Cos-t?chel Sturza, boierul sufletist care a dat locuin?a de zestre a nevestei drept sediu pentru Societatea Me­dicilor ?i Naturali?tilor ?i Muzeului de ?tiin?e Naturale existent ?i în zilele noastre pe Bulevardul Inde­penden?ei. în od?ile cl?dirii folosi­t? acum de Po?t? s-a deschis prima Banc? a Moldovei, pe vremea domnitorului Grigore Ghica, iar Titu Maiorescu a inaugurat Prelec-?iunile (conferin?ele) Junimii în februarie 1863. Are de vecine cl?­dirile gemene „Cristofor", mân­drie a str?zii ?i a veacului trecut datorit? alurii lor impun?toare, as­pectului fastuos ?i respectului pen­tru stilul str?bun. Bijuterii arhitec­tonice ce trebuie reabilitate la înf?­?i?are ?i repuse în valoare.

 

 

 

Teatrul „Chateau aux fleurs" ar trebui înviat putând fi un brand turistic

 

între ele a r?mas mult timp un spa?iu liber pân? s-a construit cl?­direa cu bolt? pentru a se putea ve­dea Teatrul „Chateau aux fleurs" instalat în cl?direa de peste 250 ani, numit? Rosetti. Parcurgând bolta uitat? de badanale, ca ?i cele­lalte zidiri ale str?zii ce ar trebui m?car v?ruite într-un elan gospo­d?resc, ne întâmpin? un castan umbros ?i o cas? str?veche spri­jinit? în dou? sc?ri laterale ca o b?trân? în cârje.

 

N-are nici o plac? de amintire ?i rari sunt acei care mai ?tiu c? ogra­da de ast?zi strâmtorat? de felurite acareturi era pe vremuri o frumoa­s? gr?din? cu pomi seculari, stra­turi înflorite în jurul bogatei cl?­dirii – zidire boiereasc?. Apar?inea, pe la 1830, marelui hatman R?du-canu Roset ?i soa?ei sale Efrosina (ambii bunicii scriitorului Radu Rosetti). Pierzându-se st?pânii, ur­ma?ii o închiriau, pe la 1876 ad?­postind vestita cafenea „Chateau aux fleurs" din strada Golia, nu­m?rul 42 în cuprinsul c?reia, un grup de actori tineri de la Teatrul Na?ional instalau în vara anului 1876 o scen? pentru teatrul de se­zon „Chateau aux fleurs" care a d?inuit ca teatru satiric, de varie­t??i, pân? la ultimul r?zboi ?i ar tre­bui înviat putând fi un brand turis­tic. Sala este ?i acum, la parter, mic?orat?.

 

Peste drum, se afl? Palatul Ca­merei de Comer? ridicat pe locul foste case Stoianovici, în care a lo­cuit colonelul Cuza înainte de a fi ales domn, iar urm?toarele cl?diri p?streaz? amintirea unor magazine celebre cu covoare persane orien­tale, rarit??i, obiecte de art?, anti­cariat ?i bineîn?eles debitului de ?ig?ri a lui Ion Creang?, aciuat într-o bolt? lâng? fosta banc? Dacia ?i care ar trebui redeschis de careva cu vechea firm?, relicv? a str?zii.

 

Pe aceea?i strad? se afl? vechile cl?diri ale ?colii Notre Dame în care func?ioneaz? Filarmonica -unde pe vremuri (1847) s-a întâlnit celebrul compozitor Fr. Liszt cu Barbu L?utaru, apoi palatul dom­nitorului Grigore Ghica d?ruit de acesta ora?ului pentru Orfanotro-fion (Maternitate), casa lui Hrista-che Z?nescu în care a func?ionat o veche ?coal?, Palatul Kalimachi ?i alte zidiri descrise pe larg în lucra­rea „Din Târgul Cucului în Pia?a Unirii" a autorului.

 

?inând seama de importan?a a­cestei str?zi ?i lucr?rile începute, probabil c? n-ar strica s? se ?in? seama de caracterul istoric. Ase­menea str?zi au caldarâmul din pi­atr? cubic?, granit sau bazalt a?e­zat? în rânduri ornamentale, exis­tent ?i pe Cuza Vod? pân? prin 1990, din care se mai p?streaz? o relicv? pre?ioas? între Teatru ?i sta­tuia lui Miron Costin. Bordurile sunt din acelea?i materiale sau mo-zaicate, cum au ?i fost unele pân? zilele trecute, evitându-se betonul modern care dup? un timp se ciu­pe?te. Pentru a p?stra alura istori­c?, celebra strad? parizian? Champs Elysee are asemenea pavaj întâlnit ?i pe alte str?zi din ora?ele euro­pene. De asemeni, ar fi binevenit? reluarea unor firme cu nume tra­di?ionale, centenare, ?i eliminarea uniformiz?rii vitrinelor cu termo-panele ce nu-?i au locul pe o strad? istoric?.

 

Balcoanele ar trebui recondi?io­nate ?i vopsite, ornamentele cl?di­rilor ref?cute, iar zidurile reparate ?i v?ruite în culorile pastelate ce d?deau farmec ora?ului de alt?dat?.



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X