Ce se întâmpla pe la Iaşi acum 4.000 de ani

31 august 2009

.Vestigiile unei vechi culturi europene la cucuteni

    Poart? numele „Cultur? Cucu­teni" fiindc? a fost descoperit? mai întâi în p?mântul Cet??uii din satul Cucuteni – Ia?i, unde prin 1884 se scotea piatr? pentru ?oseaua Hâr-l?ului ?i din p?mânt au ie?it la iveal? vase, cioburi ?i figurine din lut ars, colorat. Folcloristul ie?ean Teodor Burada a intervenit la autorit??ile timpului, oprind distrugerea ?i ce­rând efectuarea unor cercet?ri ?tiin­?ifice. Astfel informat, sau fiindc? ar fi g?sit la anticariatul fra?ilor ?araga câteva piese ajunse la Ia?i, profe­sorul Nicolae Beldiceanu, poet sen­sibil, pasionat de arheologie ?i isto­rie (studiase trecutul m?n?stirilor din Moldova), a întreprins primele cercet?ri ?i, convins de importan?a vestigiilor de factur? milenar?, le-a semnalat printr-un articol la „Noua Revist?" din 26 noiembrie / 8 de­cembrie 1884.
 Informând ?i Societatea de Me­dici ?i Naturali?ti din Ia?i – institu?ie ?tiin?ific? a vremii -, de descoperire, aceasta i-a oferit o mic? subven?ie pentru lucr?ri. în ianuarie 1888, pes­te 4 ani, culesese deja 400 piese ?i finan?ase s?p?turile pe cheltuiala sa.
     Continuând s?p?turile (1885 -1888), împreun? cu profesorii ie?eni Grigore Bu?ureanu, Dimitrie Dia-mandi ?i Dimitrie Butculescu din Bucure?ti ?i descoperindu-se alte vestigii în zon?, profesorul Beldi-ceanu publica în „Revista pentru is­torie, arheologie ?i filologie", vol. 5/1885, din Bucure?ti, articolul: „Antichit??ile de la Cucuteni". Cu acela?i titlu publica ?i o bro?ur? la Ia?i. La rândul s?u, profesorul Gr. Bu?ureanu tip?rea în „Arhiva" ie­?ean? din anul 1889 studiul „Noti?? asupra s?p?turilor ?i cercet?torilor efectuate la Cucuteni" ?i f?cea cu­noscut? descoperirea, pe plan inter­na?ional, prezentând o comunicare, în limba francez?, la al X-lea Con­gres Interna?ional de Antropologie ?i Arheologie Preistoric?, ?inut la Paris în anul 1889. în acela?i an profeso­rul D. Diamandi prezenta descoperi­rea la lucr?rile Societ??ii de Antro­pologie din Paris. Astfel vestigiile, ceramica ?i toate urmele civiliza?iei de la Cucuteni intrau în circuitul lu­mii ?tiin?ifice europene, sub numele „Cultura Cucuteni", luat potrivit tra­di?iilor ?tiin?ifice de la localitatea unde s-a descoperit mai întâi.
 Efectuate ?i în 1895, cercet?rile de la Cucuteni au fost preluate de arheologul german Hubert Schmidt (1909 – 1910), care a stabilit etapele de dezvoltare ale „Culturii Cucuteni" (A, A-B ?i B) ?i a publicat am­pla lucrare „Cucuteni".
 Continuate, sistematic, dup? cel de-al doilea r?zboi mondial, pe o co­lin? din prelungirea dealului Laiu din zona Cet??uii s-au g?sit resturi de locuin?e geto-dacice din secolele IV-II, î.Chr., mai mul?i tumuli (mo­vile înalte de p?mânt pentru protec­?ia mormintelor) ?i un valoros tezaur cu vreo 70 piese din aur (1961), r?­mas probabil de la un conduc?tor al geto-dacilor.

 Ceramica de Cucuteni -prezentat? într-o expozi?ie la Vatican

    Odat? semnalat?, ceramica des­coperit? la Cucuteni a fost identifi­cat? ?i în alte locuri, pe un larg cu­prins între Carpa?i ?i Nipru, din sud-estul Ardealului, nord-estul Munte­niei, în toat? Moldova ?i vestul Ucrainei (un areal de vreo 350.000 kilometri p?tra?i) in anul 1897 descoperindu-se a­semenea ceramic? ?i mai veche (pu­?in pictat?) lâng? satul Trypillia din preajma Kievului (Tripolie în limba englez? sau rus?) de arheologul u­crainian Vicenty Khvolka i s-a atri­buit numele localit??ii respective (The Trypillian Civilization), fapt pentru care in unele manifest?ri in­terna?ionale vestigiile milenare apar sub genericul „Civiliza?ia Cucuteni – Tripolie" (Trypillia). Sub acest nu­me („Cucuteni – Trypillia una gran-da civita dell antica Europe V – III milenni" sau „Cucuteni – Tryipillia, great civilisation of old Europe"), s­au prezentat asemenea piese ?i la ex­pozi?ia european? organizat? la Vati­can în Palazzo della Cancelleria (16 septembrie – 31 octombrie 2008). între obiectele expuse 430 au pro­venit din patrimoniul românesc, 170 din Ucraina ?i 43 din Republica Moldova. Succesul a fost imens, str?vechea civiliza?ie ce-a d?inuit în spa?iul r?s?ritean al Carpa?ilor (mi­leniul V – III), uimind vizitatorii.

 Vase perfecte, realizate f?r? roata olarului

    Realizatorii acestor obiecte de înalt rafinament artistic se ocupau cu agricultura, cre?terea animalelor ?i par?ial cu vân?toarea ?i st?pâneau îndeletnicirile ?es?toriei, confec?io­n?rii uneltelor din piatr?, silex, din corn de cerb, os ?i a armelor de ap?­rare, nefiindu-le str?in? nici prelu­crarea metalelor (arama, aurul). Unii, ocupându-se cu ol?ritul, reali­zau vasele necesare traiului casnic, pentru hran?, p?strarea cerealelor, a mierii, unturii, fructelor uscate, pre­cum ?i vase pentru uz religios ori statuete cu zeit??i, ceramica artistic? fiind marea lor pasiune. Probabil, la început nu se folosea faimoasa roat? a olarului, dar vasele de felurite m?­rimi ?i forme au contururi simetrice, ar?tând marea pricepere a me?teri­lor. Piesele realizate cu pere?i sub?iri din past? de lut fin?, incizate sau pictate în culori naturale alb, ro?u ?i negru, spiralate ?i perfect arse (la vreo 900 de grade), aveau înf??i?are artistic? ?i sonorit??i de por?elan. Locuitorii de atunci care au l?sat „una dintre cele mai str?lucite cul­turi neolitice de pe teritoriul euro­pean", prezent? în mii de a?ez?ri -unde se crede c? a iradiat din centrul bogat al Moldovei -, tr?iau în locu­in?e simple construite din lemn ori chirpici (unele, probabil, cu pere?ii din nuiele împletite b?tute cu p?­mânt), situate pe locuri înalte prote­jate cu ?an?uri adânci ?i largi pentru ap?rare ?i grupate în jurul unui loc central liber destinat sanctuarelor sau activit??ilor ob?te?ti. Unele din aceste locuin?e, în num?r mare, scunde sau mai înalte, ocupau su­prafe?e întinse ?i alc?tuiau a?ez?ri cuprinz?toare. Aveau dou? înc?peri sau mai multe, cu podele din bârne acoperite cu lut, vetre pentru g?tit ?i cuptoare pentru înc?lzit ?i copt. ?in­eau cultul zeilor, probabil al zei?ei mam?, a fertilit??ii reprezentat? prin statuetele feminine, cu siluete gra?i­oase, (înc? se tr?ia în epoca matriar­hatului, când femeia avea rolul prin­cipal, apartenen?a la gint? fiind pe filia?ie matern?).

 Dup? vreo 1500 de ani de vie?ui­re aceast? popula?ie a disp?rut, mis­terios, f?r? a l?sa necropole funera­re, unele dintre fostele locuin?e g?-sindu-se arse, cu obiectele sf?rmate în cenu?a incendiilor. S-a presupus c? a suferit o catastrof? climatic? în jurul anului 2800 î.Chr. la care nu s­a adaptat sau, fiindc? era pa?nic?, se­dentar?, a fost nimicit? de n?vala triburilor indo-europene. A ap?rut ?i ipoteza c? explozia demografic? sau sec?tuirea p?mântului pe care-l lu­crau i-a îndemna pe membrii ei s? schimbe locul traiului ori, poate, chiar religia i-a obligat, spre a se feri de du?mani, s? p?r?seasc? vechea a­?ezare incendiat?, l?sând în urm? cenu?? ?i minunatele lor opere

A circulat ?i p?rerea c? din cauza urgiilor unii dintre urma?ii lor s-ar fi retras în p?duri ?i în mun?i, disper-sându-se ?i adaptându-se noilor con­di?ii ?i schimbând obiceiurile. Isto­ricul Nicolae Iorga nota c? poporul român „are o istorie de 4 ori mile­nar?, de când s-a deta?at ca etnici­tate din lumea societ??ii primitive. O vechime cum nu au multe popoa­re, sau dac? o au, nu s-au men?inut pe teritoriul în care au ap?rut, a?a cum este cea a poporului român".

 

Str?lucesc de parc? ieri ar fi ie?it din cuptoare
In anii no?tri pe locul primelor descoperiri, la Cucuteni, s-a organi­zat un Muzeu Arheologic cu vestigii neolitice ?i geto – dacice din secolele IV – II i. Chr. Deschizând festivita­tea din 14 august, directoarea Com­plexului Muzeal Moldova, doamna L?cr?mioara Stratulat ?i-a m?rturisit bucuria împlinirii vechii dorin?e de face cunoscut? str?vechea zestre mi­lenar? ?i a ar?tat c? proiectul expo­zi?iei „Cucuteni – Magia Ceramicii" este finan?at de Uniunea european? în cadrul rela?iilor de vecin?tate Ro­mânia – Republica Moldova 2004 -2006. Con?ine cam jum?tate din ex­ponatele prezentate la Vatican.

     Dând cuvântul ministrului Cultu­rii, domnului Teodor paleologu – ie­?ean prin origine -, dânsul ?i-a început alocu?iunea m?rturisind atrac?ia pen­tru aceste locuri:, „Am, n-am treab?, vin la Ia?i!", dup? care a recomandat expozi?ia ?i a subliniat importan?a culturii ca punte de leg?tur? între na?iuni. Pân? în 6 august 2009, a fost deschis? la Chi?in?u, bucurându-se de mare succes. A încheiat declarând c? va fi prezentat? ?i la New York, „pen­tru c? este important s? promov?m aceasta valoare na?ional?".

 Dup? cuvântul Doctorului Ro­meo Dumitrescu, pre?edintele Fun­da?iei Cucuteni pentru Mileniul III, care a donat unele obiecte Universi ­t??ii Al. I. Cuza, urmat de salutul di­rectorul general al Muzeului Na?io­nal de Istorie ?i Arheologie Chi?i­n?u, – Dr. Hab. Eugen Sava -, s-a t?­iat panglica. Astfel musafirii Mu­zeului Unirii au putut admira splen­didele vase din lut lucrate de 3-4 mii de ani în urm?, dar str?lucind de par­c? ieri ar fi ie?it din cuptoare: cupe, fructiere, str?chini, pahare de cera­mic?, amfore, c?u?e, statuete, bizare vase binoclu, trinoclu ?i tip hore, cu semnifica?ii astrale ?i multe alte lu­cr?ri de mare atrac?ie. Istoricul lor este prezentat într-un splendidul cat­alog realizat de colectivul Comple­xului Muzeal Moldova.

Expozi?ia fiind deschis? pân? la finele lunii august, este p?cat s? nu fie vizitat?. în Ucraina exist? un cult pentru mo?tenirea de la Trypillia, dedicându-i-se felurite albume ?i lu­cr?ri ?i insuflându-se copiilor dra­goste pentru înainta?ii din neolitic (considera?i str?mo?i), organizân-du-se sate turistice cu interioare ?i hran? str?veche (ca în vechile a?e­z?ri proto-urbane – premerg?toare ora?ului – din regiunea Tcherkassy), numele Trypillia devenind un brand, f?cut cunoscut printr- o expozi?ie la Paris, imediat dup? Revolu?ia Porto­calie.



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X